Revoluția Cibernetică Primele Note
Galaxia Gutenberg dispare-n norii groși de litere și muzică folk
Munții imenși de cuvinte incolore împing orizontul dincolo de albastru
Cascada tăcerii rock se sparge-n poeme cristaline
Soarele armăsar celest paște povestiri SF de ultimă oră
Everestul scoate gheață pe nări
Natură moartă cu îngeri
Noaptea cade pe tastatura calculatorului supraîncălzit
Cheri Lady modern talking
Nimic din ambianța familiei în care crescuse nu trăda sensibilitate sau predispoziție spre melancolie.
Yukio Mishima, ZĂPADA DE PRIMĂVARĂ
POEMUL E NUMAI O GHEARĂ
Să vă feriți de poet, zicea poetul.
Întotdeauna să vă feriți de poet, așa spune Nichita.
Și, pentru nimic în lume, să nu vă apropiați de el. Să vă feriți de el
ca de tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.
Să vă feriți de poet:
el le înnoadă pe toate.
El strânge lucrurile de nestrâns laolaltă.
Să vă feriți de poe.
Nici nu vă așteptați când pleacă
el în lumea aia a lui, aia de dincolo
și vă lasă baltă.
Să vă feriți de poet, în primul rând
că e neserios: acum spune ceva, acuma se întoarce.
E foarte alunecos.
Un păstrăv în ape de primăvară,
care sclipește copilăros.
Aleteori și altminteri, Poetul este o fiară.
Și poemul te poate sfâșia până jos:
Poemul e numai o gheară.
MIHAIL GĂLĂȚANU, INTRAVENOS, 2019
Citesc în sufletul tău ca într-o carte: din păcate, o carte închisă! COSTEL ZĂGAN, INVENTEME
