AXIOMĂ LA MAXIMUM

 

AXIOMĂ LA MAXIMUM

 Dragostea sau ura îmi dictează

versul Doamne curge gârlă

astăzi folosesc cerul ca bază

îngerii și dracii-n versuri urlă

Costel Zăgan

 Costel Zăgan

21.12.2021

În căutarea unei poveşti de Crăciun

M-am trezit cu ochii

plini de viscol

şi de

ninsori de legănat copilăria

Brrr Doamne

ce iarnă imaginară

cu

mâinile înmănuşate-n versuri

cu

haine călduroase de sonete

şi

căciuli trase

peste ochii copilăriei

ninge

pastel de Crăciun

 COLINDA PAȘILOR PIERDUȚI

Nouraș zăpadă-n dungi
iarnă dragă când ajungi
dusă-i frunza de prin vii
pe la noi de ce nu vii

Stele cad în Bethleem
să nu cadă toți mă tem
și-or veni colindătorii
când s-or naște visătorii

Dumnezeu poate-a crescut
și ne-o ține de urât
ca să dea în noi cu fulgi
nouraș zăpadă-n dungi

Tu-mi știi pasul pe de rost
iarnă dragă unde-ai fost

Costel Zăgan, CEZEISME

4Tu, Marian Volovaci, Rodica Boboutanu şi încă cineva

4 distribuiri

Îmi place

Comentează

Distribuie

1 comentariu

Activ

Scrie un comentariu...

COLIND DEZGHEȚAT

 Lerui-ler floare de gheață

lerui-ler floare din vis

poate iarna mă dezvață

într-o floare m-a închis

Lerui-ler floare din vis

lerui-ler boboc de stea

cine oare te-a trimis

să răsai pe fruntea mea

Lerui-ler boboc de stea

poate iarna mă dezvață

poate iarna nu e (g)rea

lerui-ler floare de gheață

Lerui-ler floare din vis

hai în lumea mea pis-pis

Costel Zăgan, CEZEISME II

DIN MOLDOVA MEA NATALĂ: CEA SĂRACĂ ȘI NESPUS DE BOGATĂ

 COLINDE DIN JUDEȚUL BOTOȘANI:

Când era Isus pe cruce,

A strigat cu glasul dulce,

O, voi, voi, rănile mele,

Tare mă dor.

A strigat că-i este sete,

I-au dat apă pe-ndelete,

O, voi, voi, rănile mele,

Tare mă dor.

Fiere amară și oțet,

I-a fost băutura tot,

O, voi, voi, rănile mele,

Tare mă dor.

Și în trei ceasuri de vreme,

Soarele n-a dat vedere,

O, voi, voi, rănile mele,

Tare mă dor.

Lună, stele s-au ascuns,

Și cu jale au tot plâns,

O, voi, voi, rănile mele,

Tare mă dor.

Cu cunună grea de spini,

Stă pe cruce-ntre străini.

Din Fiul lui Dumnezeu,

Curge sângele mereu.

Din cap, mâini și picioare,

Curgea sângele la vale.

Iară El pe cruce stând,

A strigat cu glasul blând:

O, voi, voi, rănile mele,

Tare mă dor!

SĂRACA ȚARĂ DE SUS

* 1000 DE POEZII POPULARE DIN JUDEȚUL BOTOȘANI, 2008