Și-mi rog inima să fie
dram cu dram o poezie
inima cea încăpățînată
răspunde numai o dată
COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
* Și eu sunt pentru contra! (Costel Zăgan)
Și-mi rog inima să fie
dram cu dram o poezie
inima cea încăpățînată
răspunde numai o dată
COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Poetul un fel de amant al durerii
nu e cum se credea o mască
bătaia lui de inimă nu-i doar scena
unde poezia învață să se nască
Sinucigașul refuză moartea
pentr-un clar de lună la rever
sufletul său ca pasărea liră
trăiește ciugulind mister
Pârghia de blocare a amurgului
nu-i în genunchi nici pe retină
câteodată mai plânge de cântec
și-atunci se face iarăși lumină
COSTEL ZĂGAN, ÎNSEMNELE UNEI TĂCERI, BACĂU, 2012
Cafea: o carte. Micul dejun: o carte. Prânzul: o carte. Cina: o taină. Restu-i meniul nopții!
Costel Zăgan
Conform planurilor și cifrelor, noi suntem un popr gras, consumăm trei mii de calorii pe zi: coform realității, murim de foame și de frig. Și de urât.
Și-mi rog inima să fie dram cu dram o poezie inima cea încăpățînată răspunde numai o dată COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE